Importanta mediocritatii

Ultimii 5-6 ani au fost niste ani manelisti pentru intreaga tara. Ne-am intins mai mult decat ne-a permis bunul simt cu totii. Conta pentru statusul social cine are plasma cea mai mare, masina cea mai scumpa, „smenul” cel mai productiv. Persoane ca Gigi Becali au inceput sa cumpere notorietate de la televizor, sponsorizand diverse aparitii si legitimand cultura nulitatii careia banii i-ar oferi un status quo.

Dezmatul a fost generalizat. Privatii au primit salarii foarte mari in comparatie cu productivitatea, din cauza lipsei forte de munca calificate sau nu din tara. Statul a facut angajari pe banda rulanta, indiferent ca trebuia sau nu. Economia privata si statul se intreceau care da mai mult celor din solda lor.

Insa a venit criza. Manelele s-au terminat. S-a mai incercat sa se spuna ca inca este chef, inca putem petrece, insa intre ratele care nu se platesc singure, restrangerea economiei si facturile tot mai mari la intretinere o parte s-au trezit. Si realitatea nu suna bine, pentru ca la chef nu prea s-a muncit. Si noi am dori sa chefuim in continuare.

Ca dupa un chef cu betie, la trezire am inceput sa ne certam intre noi. Statul cu privatul, bancile cu clientii, puterea cu opozitia, bugetarii cu privatii.

Multi si-au pus sperante ca vom primi in continuare bani de la banci, ca romanii din afara tarii vor continua sa trimita bani in tara sau ca statul va continua sa subventioneze toate tampeniile. Insa pana atunci cine plateste distractia?

Sperante multe au aparut recent si legat de mult prea laudata OUG 50. Era oarecum de asteptat ca statul slab pe care il are Romania sa nu o aplice, sa o modifice sau sa uite de ea. Ce m-a surprins insa a fost modul in care s-au pus uneori problemele. Fiecare din noi a semnat pe linia punctata si ne-am grabit sa o facem. Sa venim acum si sa ne certam cu banca, ca si cum noua ne-ar fi fost impusa semnarea nu e corect. Cred ca principalul motiv pentru care ne agatam de ordonanta e speranta ca vine cineva si curata mizeria pe care noi am creat-o. Ca poate ni se injumatatesc ratele. Nu o sa se intample asta.

Nu tin partea bancilor. Inteleg ca ulterior au adaugat comisioane, taxe etc, lucru care trebuie reglementat. E normal sa nu fii nevoit sa platesti 10 tipuri de comision, ci unul singur. Dar nu e normal ca totalul sumei de dat de la banca sa se modifice. Pentru ca daca ti-a placut atunci cand ai luat banii, ar fi trebuit sa te gandesti ca va trebui sa ii inapoiezi. Daca bancile modifica taxe merita date in judecata, amendate de OPC si jupuite de bani. Dar asta nu va scuti pe nimeni de plata ratei.

Avem nevoie ca noi cu totii sa intelegem lucrurile astea. Sa ne intelegem rostul in lume. Nu toti suntem supervedete. Si daca ne comportam ca unele, o sa fim doar ridicoli. Trebuie sa ne acceptam mediocritatea. Degeaba vrei sa lucri 8 ore pe zi din care doar in 2 sa fii si productiv ca mai apoi sa ceri salar de neamt. Nu o sa primesti. Cei care au primit in perioada de boom au avut fie noroc, fie au prins angajatorul la ananghie. Dar normalitatea nu e asta. Ci sa lucri pana iti termini treaba, lucrurile iasa bine, iar tu stii ca nu ti se poate reprosa nimic. Nu exista angajatori care sa se lege permanent de cineva care isi face treaba bine.

Mai degraba exista angajati care nu prea fac treaba si apoi spun ca patronatul ii gaseste nod in papura. Romanii care lucreaza in afara tarii au vazut ca daca isi fac treaba pentru care sunt platiti, nu prea are nimeni treaba cu ei. Daca nu, e normal sa fie dati afara.

In tara insa ne plangem. Mereu. Vesnic. Statul nu ne da, banca ne ia, patronul ne asupreste. Toata lumea are ceva cu noi.

Avem nevoie de cati mai multi oameni mediocrii, care sa isi faca treaba bine, sa isi inteleaga rostul pe lume. Sa munceasca numai 8 ore pe zi, dar alea bine. Si in timp vor fi platiti bine. Nu putem cere intai banii si apoi eventual venim si noi cu munca. Cei care nu vor putea intelege aceste lucruri simple va trebui sa fie vedete pe banii lor.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în banci, crestere economica, Criza, economie, idiotenie, trist dar adevarat, Uite ca nu se poate!. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s