„Creativitatea” la romani

Intr-o tara in care sarma e cea mai buna prietena a mecanicului, in care cantece precum „Las- ba, ca merge asa” devin automat hit, era normal ca intr-o discutie care priveste viitorul pe termen scurt al economiei noastre sa fie invocata „creativitatea Guvernului in gasirea de solutii la reducerea deficitului bugetar”.

Cum majoritatea masurilor luate de la inceputul crizei pana acum au fost luate tot pe genunchi, creativitatea invocata intr-un astfel de moment este cel putin bizara. Creativitatea de obicei s-a manifestat prin impunerea de noi taxe si impozite, contraproductive in une cazuri ( impozitul forfetar, cresterea CAS, intarzierea girarii catre Pilonul 2 a 0.5% din fondul de pensii), si aberante prin forma de aplicare in alte cazuri ( obligativitatea depunerii lunare a declaratiilor in cazul drepturilor de autor).

Nu de creativitate avem nevoie in situatia de fata. Creativitatea ne duce de rapa. Solutiile creative sunt bune pentru repararea unei Dacii pe marginea drumului, ca sa poti ajunge cu ea acasa. Sarma cu care legi toba ca sa nu iti mai atarne pe drum. Odata insa ce ti-e motorul stricat, nu poti apela tot la sarma. De asemenea, o tara civilizata, dupa ce a luat niste solutii pentru „las-o ba ca merge asa”, incepe sa se gandeasca la rezolvarea pe fond a problemei.

Pana acum, reforma sectorului bugetar seamana cu o gluma. Nici macar cu o carpeala. S-au dat afara din administratii locale normat si atat. Fara calcule, fara previziuni. Fara necesare altcatuite de personal per localitate. Agentiile mult hulite, care stau pe „un miliard de euro” nu s-au mai reformat. Sistemul energetic si cel minier au pierderi cam cat deficitul bugetului de pensii, dar dau bonusuri din plin. Si situatia e la fel in cam toate regiile „autonome”. Ele sunt autonome pana la numirea sefilor. Acolo sunt 100% politice, ca sa putem nationaliza pierderile si privatiza castigurile, nu?

Reforma pensiilor e de asemenea facuta aiurea, nesustenabila pe termen lung. Reforma educatiei nu se dezbate, se impune. O facem doar ca sa nu zica cineva ca nu am facut-o. Ca nu e buna, mai conteaza? Noi avem.. creativitate. Invatam programele de matematica peste nivelele necesare normal, dar nu aprofundam nimic. In loc sa ne aliniem si noi la vestici, ne laudam ca noi facem mai multe. Nu mai spunem ca parcurgem mult degeaba. Ca acele varfuri putine pe care pe avem nu au cum sa suplineasca majoritatea care e submediocra.

Dupa absolvirea unei facultati facem studii peste studii, masterate, doctorate, MBA-uri fusarite, poate poate o hartie ne va da mai multa valoare nestiintei pe care o avem deja. Facem mastere in inginerie genetica, desi noi am terminat geografie. Evident, pentru a ne dezvota creativitatea.

Dar putina creativitate pentru a iesi din codasele UE nu gasim? Ceva ingeniozitate pentru a folosi acele fonduri care ni se dau sa le cheltuim pentru dezvotare si infrastructura nu este niciunde?

Din cauza acestei „creativitati” rade The Economist de noi la modul public, spunand „cum sa nu conduci o tara”. Restul Europei rade de noi, chiar daca nu o fac public.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în idiotenie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s