Nenorocirea creionului

Unul din paradoxurile lumii actuale este exemplificat cel mai bine de cel al creionului: nimeni nu mai stie sa faca un creion de la cap la coada. Pe lantul de productie, cineva taie copacul, altcineva finiseaza lemnul, un altul extrage grafitul, apoi cineva il prelucreaza ca in ultima etapa sa se fabrice instrumentul de scris.

 

 

Anul acesta ne-a aratat mai mult decat oricare altul cat de interdependente au ajuns economiile lumii, odata cu tsunami-ul din Japonia sau inundatiile recente din Thailanda. In primul caz au fost afectate o gama larga de industrii, de la cea auto, la cea producatoare de echipamente IT, intrucat Japonia furnizeaza o mare parte din produsele de inalt finisaj necesare altor industrii.

Inundatiile din Thailanda au afectat in mare parte sfera IT si cea de haine, intrucat 80% din capacitatile de productie de hard-diskuri ale lumii sunt acolo. Interdependenta a ajuns dintr-un atuu extrem al lumii moderne in una din slabiciunile ei majore.

A intelege acest lucru si a actiona in consecinta este una din provocarile de azi. Haosul ultimilor ani arata cat de mult un cutremur intr-o tara determina o criza economica in alte 5. Pasarea cartofului fierbinte se practica inca destul de mult, insa asta nu numai ca nu rezolva lucrurile, ci mai mult le complica.

In cadrul UE, traiul impreuna a ajuns sa fie atat de interdependent incat gasirea unei rezolvari a unei crize (actuale sau viitoare) trebuie sa tina cont de aproape la fel de multi factori  ca rezolvarea unei probleme de fizica in n-dimensiuni.

Puterea unei aliante in care toti liderii dau dovada de slabiciuni majore este minima. Astazi mai mult decat oricand trebuie ca Europa sa isi faca calculele si sa arate ca e dispusa sa piarda pe un plan pentru a iesi mai puternica. Actionarea ca un vesnic imprumutator de ultima instanta nu poate functiona la nesfarsit, fie ca e vorba de Grecia, fie ca e vorba de banci care inca sunt morti-vii.

Cum ar spune un bun prieten, „Stop, aici e gara!”

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în banci, crestere economica, Criza, economie, speculatii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s