De duminica. Cu drag.

Cearceaful nu mai vrea sa ma ascunda de soarele care ma orbeste usor prin draperii. O mana blonda ma dezmiarda pe langa urechi trecand apoi si prin par.

Un miros de cafea abia macinata si apoi transformata cu mult drag in licoarea mea de trezire la viata imi mangaie narile si imi face inima sa sara in sus de fericire. Senzatia de la prima gura de cafea este identica cu cea a unui nou inceput in viata. In fiecare dimineata reuseste sa ma surprinda si ma face sa simt ca azi e ziua in care voi cuceri din nou lumea.

Vocea blonda ma imbie cu licoarea magica si ma saruta dragastos pe frunte, spunandu-mi  ” Trezeste-te dragoste, e vremea sa stralucesti!”. Imi arunc o mana dupa mijlocul ei si morocanesc ca nu vreau inca sa ma trezesc si ne trezim chicotind si luptandu-ne cu patos.

Imi apropii intr-un final ceasca de gura, imi iau tot curajul in piept si sorb cu nesat. Cafeaua imi umple tot pieptul, inima incepe sa tresare asa cum ii place ei, bratele ma gadila placut a viata si nerabdare.

Am inceput o noua zi! Bine ai venit primavara! Mi-ai lipsit.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în personal, superb și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la De duminica. Cu drag.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s